Termen ce înglobează o serie de metode specifice care conduc simultan la
producere de fibre, formarea unui văl şi consolidarea acestuia pentru
realizarea unui neţesut. Se disting procedeele:
- filare din topitură cu injecţie de aer (polimerul cu vâscozitate joasă este
supus acţiunii unui curent de aer cald sub înaltă presiune după trecerea prin
filieră);
- filare din soluţie cu evaporare rapidă a solvenţilor;
- combinarea tehnologiilor clasice de filare (S) cu cele prin injecţie de aer
(M), care permit realizarea de materiale SM, SMS, SMMS etc.