Fibră naturală vegetală liberiană extrasă din peţiolul frunzelor unor bananieri din Filipine Musa textilis, Musa paradisiaca prin ruperea frunzelor şi apoi uscare în aer. Fibrele cele mai fine se extrag din frunzele din teacă care îmbracă tija plantei, prin sfâşiere şi apoi uscare în aer. Tija atinge înălţimi de 7,5 m. După 2-4 ani de dezvoltare, apar flori pe fiecare tijă ceea ce semnifică că tija a ajuns la maturitate şi poate fi tăiată. Fiecare plantă este constituită din 10-30 teci de maturităţi diferite. După 4-6 luni după prima tăiere, alte 2-4 teci ajung la maturitate. Diametrul tecilor este de 13-30 cm. Perioada de productivitate a unei plante este de 15 ani, dar plantele pot trăi şi 30 ani. Fibrele sunt extrase sub formă de panglici care sunt trecute peste nişte cuţite pentru îndepărtarea pulpei reziduale şi apoi sunt suspendate pentru uscare. Sunt fibre tenace, suple, rezistente la umiditate şi apă de mare. Prezintă un slab caracter acid ceea ce produce coroziunea utilajelor de prelucrare. Lungimea lor variază între 1 şi 2 m, cu celule elementare de 3-12 mm. Fibrele de bună calitate sunt cele care au lungimea de aprox. 4,5 m. Se disting 4 categorii de fibre: - fibre din frunze exterioare sau baba, de culoare maro închis sau violet cu striuri verzi (această decolorare se datoreşte expunerii la soare); - fibre din frunzele următoare numite sequnda baba, cu striuri verzi şi violete foarte clare; - fibre din frunzele interioare de culoare verde sau galbenă; - fibre din frunzele din mijlocul tecii, numite ubud, de culoare aproape albă. Deşi se produc, teoretic, 4 calităţi de fibre, în realitate calitatea lor este dată de tratamentele la care sunt supuse şi de gradul lor de maturitate. Fibrele cele mai rezistente sunt produse de tecile exterioare, tecile interioare dau fibre mai slabe. Fibrele albe, lucioase sunt de calitate mai bună decât fibrele de culoare închisă. Se utilizeaza la confecţionarea frânghiilor, hârtiei foarte rezistente, tapiţeriilor, şireturilor, încălţămintei şi pălăriilor. Tesăturile din abaca seamănă cu cele de iută dar sunt mult mai netede şi lucioase. Deşi s-a încercat cultivarea fibrei de abaca şi în alte regiuni de pe glob, cele mai bune condiţii de cultură le are în Filipine. Sin. Manila sau Cânepă de Manila