Alegerea fibrelor în activitatea de proiectare

Contents

Particularităţile fibrelor

În activitatea de proiectare a firelor trebuie avut în vedere anumite particularităţi ale fibrelor care să satisfacă următoarele condiţii:

  • să se prelucreze în condiţii optime în filaturi;

  • să ofere anumite caracteristici firelor;

  • să permită realizarea anumitor caracteristici ale produselor, jn funcţie de destinaţie;

Bumbacul

  • are filabilitate mare (<Nm 10 000), adică se obţin fire foarte fine;

  • are supleţe mare;

  • elasticitate mică;

  • tuşeu plăcut;

  • voluminozitate mică;

  • culoarea natur de la alb la crem, dar se obţine şi bumbac colorat;

  • luciu este puternic pentru bumbacul superior şi creşte prin mercerizare;

  • afinitate faţă de coloranţi;

  • nu se încarcă cu electricitate statică;

  • conductibilitate termică mare.

Lâna

  • are higroscopicitate superioară tuturor fibrelor textile;

  • are conductibilitate de căldură şi electricitate reduse;

  • este cea mai uşoară dintre fibrele naturale;

  • are elasticitate mare;

  • lasă să treacă ultravioletele;

  • are afinitate mare faţă de coloranţi;   

  • la purtare rezista de trei ori mai mult decât bumbacul;

  • se aprinde greu;

  • se încarcă cu electricitate statică;

  • se împâslesc;

  • este un material bun izolator fonic.

 

Părul de cămilă

  • rezistenţa specifică mai mare decât lâna;
  • luciu pronunţat;
  • capacitate de împâslire mică; 
  • conductibilitate termică redusă;
  • supleţe mare;
  • culoare plăcută (tabac).

Mătasea

  • rezistenţa specifică cea mai mare dintre fibrele naturale ( până la 46 daN/mm2);
  • în stare umedă rezistenţa scade cu 13%;
  • prin degomare, pierde 30% din rezistenţă;
  • are luciul pronunţat, care iese în evidenţă după degomare;
  • culoarea este albă, galbenă, şi uneori roşcată sau verzuie; după degomare este albă.
  • este mai grea ca lână dar mult mai uşoară ca bumbacul, inul;
  • alungirea este asemănătoare ca la lână;
  • este mai puţin higroscopica ca lână dar mai higroscopică ca bumbacul;
  • are conductibilitate termică şi electrică mică

Inul 

  • are elasticitate mică, produse cu şifonabilitate mare;
  • higroscopicitate mai mare ca bumbacul;
  • nu se încarcă cu electricitate statică;
  • conductibilitatea termică mare, mai mare ca bumbacul;
  • are rigiditate la încovoiere mare, flexibilitate mică;
  • tuşeu aspru;
  • culoarea natur (argintie, galben-deschis, gri-deschis)
  • are afinitate faţă de coloranţi

Cânepa

  • elasticitate redusă, mai mică ca a inului;
  • culoarea este variată, în general galben -verzuie sau galbenă; după albire galben aurie, uneori cenuşiu argintie.
  • în timpul întrebuinţării şi după spălări repetate, produsele se albesc devin mai moi şi cu un tuşeu mai plăcut.
  • se albeşte la un grad mai mic decât inul sau bumbacul;
  • nu rezistă la călcare;
  • luciul depinde de soi;
  • tuşeul mai aspru ca inul;
  • are afinitate faţă de coloranţi;

Celofibra

  • rezistenţă mare în stare uscată;
  • rezistenţa scade în stare umedă;
  • permite torsiune mare pentru obţinerea firelor crep;
  • elasticitatea mai mică;
  • higroscopicitatea este superioară bumbacului;
  • conductibilitatea termică mare decât a lânii şi a mătăsii şi apropiată cu a bumbacului.
  • nu se încarcă cu electricitate statică;
  • produsele au şifonabilitate mare;
  • poate fi mată, semimate şi lucioase;
  • afinitate faţă de coloranţi, asemănătoare cu bumbacul mercerizat;

Acetat

  • are tuşeu şi aspect asemănător mătăsii;
  • are grad de elasticitate bun;
  • este termoplastică;
  • produsele au un grad de şifonare mai redus;
  • este mai puţin hidrofilă;
  • o capacitate de izolare electrică bună;

Triacetat

  • grad de şifonare al produselor foarte mic;
  • are rezistenţă mare în stare umedă;
  • are capacitate de păstrare a formei;
  • este termoplastică;
  • mai puţin hidrofilă decât acetatul;

Poliamida

  • masa specifică mică, fiind fibre foarte uşoare;
  • cea mai bună rezistenţă la frecare dintre toate fibrele;
  • rezistenţa la întindere foarte mare;
  • au higroscopicitatea relativ redusă de 4%;
  • se spală foarte uşor;
  • nu se contractă;
  • nu se împâsleşte;
  • călcatul produselor este facultativ;
  • se îndepărtează uşor petele.

Poliesterul

  • rezistenţă la întindere ridicată;
  • rezistenţă ridicată la abraziune, mai mică ca poliamida;
  • absorbţie redusă de apă şi umiditate, 0,2 - 0,5%;
  • se usucă foarte uşor;
  • rezistenţă la şifonare, în stare umedă şi la temperatură ridicată, mai bună ca lâna;
  • tuşeu plăcut, călduros;
  • conductibilitate termică scăzută;
  • rezistenţă culorii superioară la acţiunea căldurii;
  • tendinţă pronunţată pentru efectul pilling;
  • rezistenţă satisfăcătoare la acţiunea luminii sojare şi a intemperiilor (asemănătoare bumbacului);
  • posibilitatea de stabilizare dimensională sub acţiunea căldurii (ca fibrele poliamidice);
  • rezistenţa foarte bună la acţiunea diferitelor produse chimice şi a solvenţilor organici, în special la acţiunea acizilor organici şi anorganici, rezistenţa bună la acţiunea insectelor, microorganismelor etc., independent de conţinutul de apă din fibră;
  • încărcarea cu electricitate statică, având o conductibilitatea electrică redusă;
  • posibilitatea de a vopsi, mai ales cu coloranţi de dispersie. Poliacrlice
  • masa specifică redusă (1,12-1,14 g/cm^), făcâhd parte din categoria fibrelor uşoare:
  • nu se topesc, se descompun înainte de topire;
  • stabilitate până la temperaturi de 200°C;
  • au cea mai mare rezistenţă la lumină, la intemperiişi la putrezire;
  • higroscopicitate redusă (1...2%);
  • rezistenţă la frecare similară lânii;
  • au contracţie mare;

  • se încarcă cu electricitate statică ca relonul şi poliesterul;

  • rezistă la substanţe de oxidare şi la acizi anorganici de concentraţii mici şi medii;

  • rezistă mai puţin la alcalii; Polipropilenă

  • fibra cea mai uşoară;

  • elasticitate de volum superioară altor fibre;

  • conductibilitate termică scăzută, mai bună ca lâna;

  • nu au higroscopicitate;

  • are alungire foarte mare;

  • nu este atacată de microorganisme, insecte;

  • nu produce fenomene de alergie;

  • se aprinde greu şi numai în contact cu focul;

  • rezistenţa la lumină difuză bună; acţiunea directă şi îndelungată a razelor solare duc la reducerea rezistenţei.

Policlorvinilice

  • inflamabile;
  • rezistenţă mare faţă de apă şi soluţii apoase;
  • rezistenţă mare faţă de agenţii atmosferici, biodistructivi şi chimici;
  • însuşiri foarte bune de izolare termică, electrică, acustică;
  • stabilitate termică la temperaturi scăzute până la 195 grade.
  • lipsite de higroscopicitate;
  • îşi menţin rezistenţa în stare umedă;
  • nu putrezesc.

Polialcoolvinilice

  • rezistentă mare;
  • rezistenţă la frecare apropiată de aceea a fibrelor poliamidice;
  • sunt variante de fibre solubile în apă;

Poliuretanice

  • higroscopicitate mică 0,5 -1,5%;
  • alungirea foarte mare 600 - 800%;
  • modul de elasticitate foarte mic;
  • revenirea rapidă şi aproape totală după anularea forţei de întindere;
  • rezistenţa mai mare de circa trei ori faţa de fibrele de cauciuc;
  • rezistenţa la frecare şi îndoiri repetate mai mare;
  • stabilitatea formei la întindere în purtare şi după spălare, bună;
  • rezistenţă la acţiunea uleiurilor;
  • capacitate tinctorială mărită;
  • rezistenţă mărită faţă de acţiunea luminii.